"Serile Frontiera" in Arad

Vernisaj "a la Tziganu"

Aseara, galeria Turnului de Apa din Arad era plina de lume. Pictori, critici, simpli privitori si...evident noi. De ce? A avut loc vernisajul "Vopsea, urme, insa...Eu" al prietenului meu Bogdan Tzigan.

Ca si alte vernisaje ale sale si acesta a fost un succes, opera sa fiind apreciata de toti cei adunati acolo. Dupa un mic discurs de deschidere, am fost serviti cu tuica, vin si niste aperitive ca sa putem admira mai bine creatiile sale.

Fie ca e vorba de portrete, peisaje sau pur si simplu imaginatia lui Bogdi, toate tablourile sunt foarte reusite, chiar daca unele dintre ele sunt putin mai indraznete. Dar ce? Si el este un om indraznet si demn de admirat pentru ca la varsta de 22 de ani se poate lauda cu o gramada de vernisaje in Arad si in tara. Nu cred ca sunt multi artisti care au ajuns la nivelul lui intr-un timp asa de scurt asa ca toata stima pentru domnul Tzigan.

Green Hours...in Arad

In sfarsit cineva cu mai multa minte din orasul acesta, destul de "mort" in ultima vreme, a avut o idee foarte buna de a face ceva mai special...si anume sa copieze modelul celor de la Green Hours din Bucuresti de a sustine piese de teatru in cluburi. De fapt este vorba de un singur club, si anume Club Frontiera.

Am ramas placut impresionat de initiativa de a pune in scena cate o piesa de teatru in fiecare luni seara. Macar mai facem si noi ceva interesant in afara de a sta prin birturi la ceaiuri, sucuri, beri, barfe etc...

Piesa de lunea aceasta s-a numit "Hamletule" si a fost un one man show, jucat de Ioan Peter. Hamlet in varianta tiganeasca. Evident o piesa adresata publicului tanar, care poate sa inghita mai usor o parodie cu injuraturi si manele, decat publicul mai in varsta care merge la teatrul de stat si care se uita la asa o pisa si spune..."cata incultura in ziua de azi...au distrus si teatrul..."

Si pot sa spun ca a fost un adevarat succes. Publicul a fost incantat, aplauze, lumea in picioare etc.

Si acest succes tind sa cred ca s-a datorata si atomosferei. Lumea statea linistita la masa, fuma o tigara, bea o bere, un suc...fara stresul acela care il intalnesti la teatru..."cand e pauza sa ies la o tigara? nu pot sa merg la baie ca deranjez tot randul!". Exact cum se intampla si in clubul Bucurestean.

Sper ca acest "proiect" sa mearga mai departe, sa se extinda la mai mult decat teatru...sa adauge si o seara karaoke, o seara de stand-up comedy etc si sunt sigur ca va avea priza la public pentru ca astfel de seri chiar lipsesc din programul acestui oras.

Vopsea, urme, insa Eu...

Pe data de 28 noiembrie 2007, bunul meu prieten Bogdan Tzigan, ne invita la un vernisaj intitulat "Vopsea, urme, insa Eu". Evenimentul va avea loc la Galeriile "Turnul de apa" Arad, Romania, strada Ceaikovski nr.11, colt cu Sirianu, la orele 18:00.
Va asteptam cu mic, cu mare, sa admirati si poate sa si achizitonati tablourile domnului "Tziganovschi".
Mai multe detalii...http://bogdan-tzigan.blogspot.com/

Noaptea Devoratorilor de Publicitate

Cateva dintre reclamele ce mi-au placut cel mai mult

Voi inaugra acest blog cu ultimul eveniment mai important la care am participat in Arad si anume, Noaptea Devoratorilor de Publicitate. Evenimentul a avut loc la cinematograful Dacia si asa cum ma asteptam a umplut sala.

Prin sala eram si noi, o turma de oameni mai mult sau mai putin nebuni, echipati cu mancare, cafea, suc, bere, vin si evident foarte multa voie buna :D In deschidere au cantat cei de la Cassa Locco (putin, doar 2 melodii), care apoi au si prezentat evenimentul. Au fost concursuri din partea sponsorilor...ghiozdane de la Euro GSM si orange, apa de la Bucovina etc. Am uitat sa mentionez k am primit o gramada de sticle de apa minerala Bucovina...cand ieseam la tigara, cand veneam de la tigara...etc.

Dupa toate concursurile si glumele celor 3 a inceput in sfarsit proiectia reclamelor. Reclame lungi, scurte, comice, plictisitoare, traduse, netraduse etc...au fost o gramada. Cele mai multe erau reclame super reusite care intradevar scoteau in evidenta ideile si mai ales bugetele de care dispuneau producatorii acestora. Erau reclame facute cu bun gust (au fost si exceptii :P), din care chiar reiesea mesajul transmis catre public.

Evident, noi gaseam partile comite in mai toate reclamele si radeam de rasuna toata sala. Nici nu eram aproape 30 de oameni :))

Au fost cateva reclame insa care nu erau in engleza, dar nici subtitrate asa k nu le-am putut intelege cu totul, dar cu ocazia asta am luat o pauza pentru o tigara si pentru a ne dezmorti putin.

In mare a fost totul super ok, ne-am simtit bine, am rezistat ca eroii pana aproape de final si apoi am plecat in birt sa mai bem o bere si apoi spre casele noastre.

Dezamagirea mare a fost nesimtirea de care au data dovada multi dintre cei prezenti...adica sticle goale, coji de seminte si alte mizerii aruncate pe jos, pe sub scaune, pe langa cosul de gunoi. Era foarte greu sa le straga...dar asta e, doar traim inca in Romania...si prin asta inchei acest post.